Cum influențează „banii murdari” din Rusia alegerile prezidențiale din Moldova (Analiză CNN)

Alegerile prezidențiale din Moldova, a căror a doua rundă va avea loc duminică, pot decide direcția viitoare a acestei țări post-sovietice. Miza este mare: Moldova fie va continua drumul spre integrarea europeană, fie va aluneca din nou în sfera de influență a Kremlinului. Președinta pro-europeană Maia Sandu, care caută realegerea, se confruntă cu un val de opoziție susținută de „bani murdari” proveniți din Rusia, un fenomen care, susțin oficialii, pune în pericol însăși democrația moldovenească, scrie CNN.

Maia Sandu și calea europeană a Moldovei

În primul tur de scrutin, desfășurat pe 20 octombrie, Maia Sandu a obținut 42% din voturi, în același timp în care un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană a trecut cu o marjă extrem de mică.

Aceste alegeri au fost marcate de o campanie de cumpărare de voturi, despre care se spune că are legături cu Kremlinul și care a fost descrisă de Sandu drept un „atac fără precedent” asupra democrației țării.

Principalul contracandidat al lui Sandu este Alexandr Stoianoglo, fost procuror general, care candidează pentru Partidul Socialiștilor, o formațiune pro-rusă.

Dacă va beneficia de sprijinul altor partide pro-Kremlin, Stoianoglo ar putea transforma cursa într-una extrem de strânsă. În ultima dezbatere prezidențială, Sandu – fost oficial la Banca Mondială și absolventă de Harvard, care a rupt relațiile cu Moscova – l-a numit pe Stoianoglo „calul troian” al Kremlinului, acuzându-l că ar încerca să infiltreze capitala Chișinău în beneficiul Rusiei.

Implicarea oligarhilor pro-ruși și strategia Kremlinului

Implicarea Rusiei în alegerile din Moldova a fost susținută și de oligarhul Ilan Șor, un aliat al Kremlinului, care ar fi oferit sume considerabile de bani pentru a mobiliza voturi în favoarea candidatului pro-rus și pentru a împiedica referendumul pro-UE.

Sandu a dezvăluit că planul includea plata a aproximativ 300.000 de alegători, ceea ce reprezintă circa 10% din populația țării.

Deși în sondajele de opinie anterioare alegerilor Stoianoglo obținuse puțin peste 10%, în urma turului întâi a reușit să atragă peste 26% din voturi.

În ciuda negării oficiale a implicării, atât Kremlinul, cât și Șor au fost semnalați de autoritățile moldovenești ca fiind responsabili pentru manipularea electorală, iar oficialii se așteaptă la tentative similare și în turul doi.

Tensiunile sociale și nemulțumirile populației

Contextul acestor alegeri este unul tensionat, iar Sandu a avut de înfruntat o serie de crize majore în timpul primului său mandat. După pandemia de Covid-19, Moldova s-a confruntat cu impactul războiului Rusiei în Ucraina și cu o criză energetică generată de tăierea aprovizionării cu gaz rusesc.

În ciuda eforturilor de a reduce dependența țării de energia din Rusia, măsurile de diversificare au crescut costurile într-o economie deja fragilă, determinând o inflație de peste 30% pentru o perioadă scurtă și amplificând nivelul de sărăcie.

Mulți dintre moldoveni sunt frustrați și de decizia Sandu de a organiza referendumul privind aderarea la UE în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, acuzând-o că a încercat să-și consolideze susținerea prin asocierea cu o decizie strategică importantă pentru țară.

Potrivit lui Maksim Samorukov, cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center, planul guvernului de a utiliza tema integrării europene în sprijinul Maiei Sandu s-a întors împotriva sa, scăzând sprijinul pentru UE în rândul moldovenilor nemulțumiți.

„Banii murdari” ai Rusiei: un pericol pentru democrația din Moldova

Analiștii politici subliniază că implicarea Rusiei în alegerile din Moldova nu este o simplă tactică retorică.

Valeriu Pasha, directorul think tank-ului WatchDog.MD, susține că alegerile din această duminică sunt, în esență, despre „dacă vom avea un președinte ales de cetățeni sau de cineva care câștigă datorită banilor murdari ai Rusiei”.

Dacă Sandu va pierde, Moldova ar putea fi împinsă într-o direcție pro-rusă, periclitând perspectivele țării de aderare la UE.

În plus, o eventuală victorie a forțelor pro-ruse ar putea agrava situația în Transnistria, o regiune separatistă susținută de Rusia, unde sunt staționați circa 1.500 de soldați ruși.

Oficialii moldoveni se tem că Transnistria ar putea deveni un al doilea front al războiului din Ucraina, ceea ce ar complica și mai mult situația de securitate din regiune.

Perspectivele alegerilor și implicațiile geopolitice

Alegerile din Moldova vin la scurt timp după scrutinul din Georgia, o altă fostă republică sovietică unde influența Rusiei este tot mai puternică.

După victoria partidului Georgian Dream, cu o orientare tot mai autocratică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că Rusia a „câștigat” în Georgia și se pregătește să facă același lucru în Moldova.

Votul din această duminică va fi, așadar, decisiv pentru viitorul Moldovei. O înfrângere a Maiei Sandu ar fi o lovitură serioasă pentru speranțele Moldovei de a se alătura Uniunii Europene, iar o eventuală guvernare pro-rusă ar putea schimba radical parcursul țării, într-un moment în care echilibrul geopolitic este mai fragil ca niciodată.